Armita, 10 richin ri ik’ febrero (AGN).- Re maq’ij re’ 11 richin ri ik’ febrero xtisamajïx ri b’eyalil richin ri Gestión Integral richin ri Residuos chuqa’ Desechos Sólidos Comunes Acuerdo Gubernativo 164-2021.
Ri rayb’äl chin ri b’eyalil ja ri’, ri nib’än establecer b’eyal sanitarias chuqa’ ambientales ri tikirel ye’ukusäx richin ri gestión chin ri q’ayïs, y ke ri’ nijikib’äx chajixik richin ri raxnaqil kichin ri Aj Iximulew chuqa’ ruch’utirsaxïk ri tz’ilonem.
Wawe’ niqak’üt apo wo’o’ retal ri k’o chi nawetamaj pa ruwi’ ri b’eyalil:
Jalajöj ruwäch q’ayïs ri niqab’än producir
Ri q’ayïs tikirel nijach pa orgánica, reciclable chuqa’ man reciclable ta.
Orgánicos: Ri orgánicos ja ri’, ronojel ri residuos ri tikirel niqab’än aprovechar, achi’el ri restos richin q’utun, ruxaq taq che’ ri yeb’etzaq pe, rij ri q’ayïs, restos richin kape chuqa’ té, ri man k’ayew ta, ronojel ri nuya’ ri qate’ ruwach’ulew o chuqa’ jujun tikojil chikopi’.
Reciclables: Ri q’ayïs reciclables ja ri’ ronojel ch’uxtäq tob’äl ri qetaman chi tikirel nib’an pe procesar. Achi’el ri leme´t, ri taq ruxaq wuj, ri teb’ewuj, ri lemow y ronojel ri ch’uxtäq tob’äl ri tikirel niqaya’ jun rukan rukusaxïk.
Man reciclables ta: Ja ri ronojel ri man nik’atzin ta chik, akuchi’ niqil, desechos richin sanitario, kax, chuqa’ envases achi’el tz’il teb’ewuj k’in líquidos chuqa’ q’utun. Rij taq ricitos chuqa’ duroport.
Achike rub’eyal nujäch ri’, ri q’ayïs
Pan awachoch, pa samaj o pa tijob’äl, ri b’eyalil nub’ij chiqe’ chi tikirel niqakusaj xab’achike contenedor richin almacenamiento chin rujachik ri desechos, xa k’in ta nukoch’ ralal.
Achi’el, tikirel nukusäch kax richin teb’ewuj, jamt’im, k’ojlib’äl chuqa’ kostal, richin nib’än mas fácil rujachik, tikirel nitz’ib’äx ri ruwäch q’ayïs ri k’o chupam.
A choj chike’ xtiya’ox ri tojb’äl mak
Ri tojb’äl mak xtib’än aplicar chike’ ri molojri’ïl ri e pa’el chi kij ri tratamiento richin ri q’ayïs, ke ri’ chuqa’ achi’el ri rujachik. Achi’el ri q’atb’äl tzij, ri e encargadas richin rutz’ukik campañas richin sensibilización.
Achike nipe’ chi rij ri jachonïk pa jay
Ri b’eyalil nikib’än establecer requisitos mínimos chik’ ri ch’ich’ chin rumoliik chuqa’ transporte richin residuo, nijikib’äx chi kan e adecuados chuqa’ e rotulados ta, richin nib’än ri jachonïk pa taq mirejqanel. Richin ri taq q’ayïs chin recuperación yeb’an establecer criterios richin k’ojlib’äl, infraestructura chuqa’ control ambiental richin ruch’utirsaxik impactos achi’el uxla, q’ajanïk chuqa’ tz’ilonem.
Impacto richin b’eyalil chin kaq’ib’äl
Ru’implementacion nub’äm fomentar ri ütz rujachik, rumolik chuqa’ tratamiento richin ri q’ayïs, chin ruch’utirsaxik ri tzilanem richin ri ulew, ya’ chuqa’ kaq’iq’.
Ke ri chuqa’, nub’än promover ri reciclaje chuqa’ ri kolïk richin materiales, chin ruch’utirsaxik ri nitäq pa q’ayisb’äl.
Pa jun ka’i’ oxi’ tzij, re b’eyalil re’ nub’än impulsar jun runuk’ik samaj mas responsable richin ri q’ayïs, chin ruchajixik ri taq rulewal ruwach’ulew chuqa’ richin nib’an promover prácticas ambientales ri yalan e ütz.
Chupam ri q’ij petenäq xtiqaya’ b’achik tzijol pa ruwi’ rujachik ri q’ayïs, achike rub’eyal xtib’an tratar chuqa’ jub’achik pixab’ richin rukusaxïk pa jay, ke ki’ niqab’än contribuir k’in ri kaq’ib’äl.
En español:
Cinco claves que debes saber sobre la separación de la basura